Cataracta este denumirea afecțiunii oftalmologice în care cristalinul își pierde transparența și devine opac. Cristalinul este lentila ochiului și are rolul de a ajuta la focalizarea luminii pe retină, membrana interioară a ochiului pe care se formează imaginea. Atunci când apare cataracta vederea devine încețoșată, ducând la scăderea acuității vizuale. Pacienții descriu cataracta ca atunci când privești printr-o fereastră înghețată sau aburită.
Cataracta nu doare și se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani, fiind apanajul pacienților vârstnici. Poate afecta unul sau ambii ochi. De asemenea, un ochi poate avea un grad mai sever de cataracta, în timp ce la celălalt ochi afecțiunea se poate instala mult mai târziu.
În fazele inițiale portul de ochelari ajută la controlul afecțiunii, însă în timp pierderea vederii nu poate fi prevenită decât printr-o intervenție chirurgicală pentru înlocuirea cristalinului. Operația este o procedură sigură și eficientă.
Cât de frecventă este cataracta?
- Cataracta reprezintă prima cauză de orbire în lume;
- Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că aproape 100 milioane de oameni din întreaga lume suferă de cataractă; circa 20 milioane dintre aceștia au orbit din cauza afecțiunii;
- Una din două persoane cu vârsta de peste 60 ani riscă să fie afectată de cataractă, însă afecțiunea poate să apară și la persoane mai tinere, de 45-50 ani.
Care sunt simptomele cataractei?
- Vedere încețoșată, neclară;
- Vedere dublă (diplopie);
- Sensibilitate la lumină (fotofobie);
- Dificultate de a vedea noaptea (vedere slabă pe timp de noapte);
- Halouri în jurul luminilor, mai ales când conduceți noaptea;
- Miopie bruscă;
- Nevoia de a schimba frecvent ochelarii, din cauza modificării dioptriilor;
- Aveți nevoie de lumină mai puternică pentru a putea citi;
- Schimbări în modul în care vedeți culorile;
- Leucocorie - pupila devine albă (în formele avansate ale bolii).
Ce cauzează cataracta?
Cataracta apare din cauza opacifierii cristalinului.
Cristalinul este format în mare parte din apă și proteine. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, proteinele se descompun, însă rămân în ochi, se acumulează, iar cristalinul devine mai puțin flexibil, mai puțin transparent și mai gros. Vederea devine astfel încețoșată. Pe măsură ce cataracta continuă să se dezvolte, ”ceața” care se depune pe ochi devine mai densă, iar imaginile nu se mai formează clar pe retină. Lăsată netratată, în timp, cataracta duce la orbire.
Ce factori predispun la apariția cataractei?
Deși cataracta apare în urma procesului natural de îmbătrânire, dincolo de vârsta înaintată, există anumiți factori care predispun la apariția afecțiunii, și anume:
- Expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV) - lumina naturală sau artificială (solare pentru bronz artificial) - sau expunerea la radiații ionizante (raze X);
- Diabetul zaharat, în special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei);
- Traumatisme sau leziuni la nivelul ochilor;
- Boli oftalmologice precum glaucomul, retinita pigmentară, uveita cronică sau dezlipirea de retină;
- Factorul genetic - unele persoane moștenesc o anumită predispoziție pentru apariția cataractei;
- Urmarea unui tratament de lungă durată cu medicamente antiinflamatorii numite corticosteroizi;
- Intervenții chirurgicale anterioare asupra ochiului, cum ar fi vitrectomia (îndepărtarea lichidului din interiorul globului ocular), în special în rândul persoanelor de peste 50 ani.
Experții au constatat că există și alți factori de risc pentru dezvoltarea cataracteri, cum ar fi fumatul, alcoolul și poluarea.
Care sunt tipurile de cataractă?
Există trei tipuri principale de cataractă, în funcție de partea afectată a cristalinului (capsula, cortexul sau nucleul):
1. Cataracta nucleară
Acest tip de cataractă afectează centrul cristalinului (nucleul). La început scade capacitatea ochiului de a focaliza, provocând apariția miopiei, ba chiar vederea la aproape pare că se îmbunătățește temporar. În timp însă, odată cu trecerea anilor, cristalinul devine mai dens, de culoare galben sau chiar maro, iar vederea devine mai încețoșată. Pacienții manifestă un disconfort la lumini puternice și au dificultăți în a distinge nuanțele de culoare. Cataracta nucleară apare la pacienții vârstnici și este cea mai frecventă formă a bolii.
2. Cataracta corticală
Acest tip de cataractă afectează marginile cristalinului sau cortexul. O cataractă corticală începe cu niște opacități sau dungi albicioase, asemeni spițelor unor roți, ce apar pe marginea exterioară a cortexului cristalinului. Pe măsură ce progresează, dungile se extind spre centru și interferează cu lumina care trece prin centrul cristalinului. Acest tip de cataractă afectează în special pacienții cu diabet și persoanele mai tinere.
3. Cataracta subcapsulară posterioară
Acest tip de cataractă afectează partea din spate a cristalinului (capsula care menține cristalinul în poziția sa). O cataractă subcapsulară posterioară începe ca o zonă mică, opacă, care se formează de obicei lângă partea din spate a cristalinului, chiar în calea luminii. Afecțiunea provoacă probleme cu vederea atunci când citiți, vederea se reduce la lumina puternică și provoacă strălucire sau halouri în jurul luminilor pe timp de noapte. Acest tip de cataractă are tendința de a progresa mai repede decât celelalte două.
Mai există și alte tipuri de cataractă, și anume:
- Cataracta congenitală – prezentă la naștere. Acest tip poate fi genetic sau asociat cu o infecție sau traumă în viața intrauterină;
- Cataracta juvenilă – apare în copilărie, la vârste fragede;
- Cataracta secundară – apare secundar altor boli, cum ar fi glaucomul sau diabetul, sau ca efect advers în urma utilizării unor medicamente;
- Cataracta traumatică – apare din cauza unor traumatisme la nivelul ochilor.
Cum este diagnosticată cataracta?
Cataracta este depistată în timpul unei examinări oftalmologice. Controlul începe cu anamneza și istoricul medical, urmat de mai multe teste:
- Teste pentru determinarea acuității vizuale;
- Teste pentru determinarea refracției oculare;
- Examenul fundului de ochi;
- Biometria oculară – care permite măsurarea grosimii cristalinului;
- Tonometrie - măsurarea presiunii intraoculare.
Cum sunt opțiunile de tratament pentru cataracta?
Deși ochelarii ajută la controlul simptomelor în stadiile incipiente ale afecțiunii, pe măsură ce cataracta progresează intervenția chirurgicală rămâne singura metodă de tratament. Practic cristalinul opacifiat trebuie îndepărtat chirurgical și înlocuit cu un cristalin artificial.
În prezent, grație tehnologiei medicale, există chirurgie minim-invazivă pentru cataractă, intervențiile fiind sigure, rapide, nedureroase și cu un minim de disconfort pentru pacient. Operația durează 15-30 de minute și se face cu anestezie locală. La final ochiul este bandajat, iar pacientul poate pleca acasă, urmând să revină la controlul postoperator în ziua următoare. După îndepărtarea pansamentului pacientul își poate relua activitățile cotidiene.
Este normal ca în primele 2-3 zile după intervenția chirurgială pacientul să simtă mâncărime și un disconfort ușor la nivelul ochilor, alături de simptome precum fotofobie (sensibilitate la lumină) și lăcrimare.
În primele câteva săptămâni de la operație medicul oftalmolog va indica să utilizați picături pentru ochi, care ajută în procesul de vindecare și previn infecția. De asemenea, în primele săptămâni după intervenție trebuie să aveți grijă să nu suferiți leziuni la nivelul ochilor și să evitați efortul fizic intens.
Ochii se vindecă complet în circa 8 săptămâni.
Care este rata de succes a intervenției chirurgicale pentru îndepărtarea cataractei?
Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea cataractei are o rată de succes ridicată. Complicațiile sunt extrem de rare, în general în sub 1% din cazuri. Cu toate acestea, ca orice intervenție chirurgicală, există câteva riscuri minore asociate:
- Sângerare;
- Inflamație;
- Infecție (endoftalmită);
- Dezlipire de retină.
Există o metodă de a preveni cataracta?
Un stil de viață sănătos ajută la prevenirea și încetinerea progresiei bolii. Așadar, este indicat să renunțăm la fumat, să reducem consumul de alcool, să mâncăm echilibrat, să facem sport și să tratăm alte probleme de sănătate de care suferim. De asemenea, se recomandă să purtăm ochelari de soare în zilele însorite, razele ultraviolete fiind un pericol pentru sănătatea ochilor. Nu în ultimul rând, și cel mai important, mergeți periodic la controale oftalmologice pentru a depista cataracta și alte probleme oculare în stadii incipiente.
Bibliografie